Țigările VOR DISPĂREA definitiv! Lovitură totală pentru cei care fumează.

Un analist american a publicat marți un nou studiu cu privire la țigări.Potrivit lui, țigările vor dispărea de pe piață în următoarea perioadă.Acesta mai precizeaz că industria tutunului trece printr-o serie de schimbări fundamentale.

Țigările ar putea dispărea complet de pe piață

Analistul Adam Spielman a publicat, marți, un studiu care arată că giganții din domeniul tutunului trebuie să își îndrepte atenția spre alternativele la țigări, având în vedere că industria trece printr-o serie de schimări fundamentale și se îndepărtează de țigările clasice.

În studiu citat de către Bloomberg este notat faptul că numărul copiilor care s-au apucat de fumat a scăzut cu aproape 75 de procente în ultimii 20 de ani.

În plus, consumul de tutun în rândul bărbaților este în declin pentru prima dată în istorie, motiv pentru care producția s-a păbușit în ultimii ani. Așadar, potrivit studiului, țigările clasice ar putea dispărea de pe piață până în anul 2050 în SUA, Australia și în multe țări din Europa și America Latină. scrie stiriincurajari.ro

Ţigările, interzise pe viaţă. Cum este privită în România o lege care ar interzice total consumul de tutun:

Noua Zeelandă vrea să introducă o interdicţie pe viaţă la achiziţia de ţigări pentru noile generaţii. Una dintre cele mai dure legi anti-fumat la nivel global reprezintă, totuşi, o măsură eficientă pentru generaţii tinere mai sănătoase, spun medicii şi psihologii, care au analizat dacă o astfel de lege ar fi bună şi pentru România.

Noua Zeelandă intenţionează să interzică tinerilor să cumpere ţigări în timpul întregii lor vieţi viitoare, potrivit unui proiect de lege aflat în dezbatere. Astfel, persoanele cu vârste de până la 14 ani în 2027 nu vor avea niciodată voie să cumpere ţigări niciodată în viaţa lor, în această ţară de cinci milioane de locuitori.

Aceasta înseamnă că în 2073, unei persoane în vârstă de 60 de ani i se va interzice să cumpere ţigări, în timp ce unei persoane în vârstă de 61 de ani i se va permite să facă acest lucru. Oamenii vor putea cumpăra doar produse din tutun cu un nivel foarte scăzut de nicotină şi mai puţine magazine vor putea vinde ţigări.

Este una dintre cele mai dure abordări din lume pentru reducerea deceselor cauzate de fumat. Noua lege rămâne să treacă prin procesul legislativ, însă se bucură de susţinerea autorităţilor sanitare.

Statisticile arată că patru din cinci neozeelandezi care fumează încep să o facă până la vârsta de 18 ani şi 96% până la vârsta de 25 de ani. Împiedicând generaţiile noi să se apuce de fumat, guvernul din Noua Zeelandă speră să evite aproximativ 5.000 de decese care pot fi prevenite în fiecare an. De ce a ales Noua Zeelandă vârsta de 14 ani „Intervalul de vârstă la care copiii încearcă, în general, primele ţigări este 14-16 ani”, explică medicul pneumolog Magda Ciobanu. În ţările cu un nivel de educaţie despre sănătate mai scăzut, aşa cum este România, chiar şi cei mai tineri de 14 ani le încearcă. În Noua Zeelandă, vârsta medie de debut al fumatului este de 14,8 ani – de aceea guvernul a ales vârsta de 14 ani şi nu de 16 sau 18, mai precizează medicul. „Pentru a deveni fumător zilnic, este esenţial ca fumatul să debuteze la vârsta adolescenţei (sau mai devreme). De ce? Deoarece nicotina produce dependenţă mult mai repede la adolescenţi decât la adultul tânăr, din motive biologice. Obiceiurile asociate cu comportamentul de fumător vor fi cu atât mai greu de dezamorsat cu cât sunt învăţate mai de timpuriu”. Psiholog: „Credem mai degrabă ce vedem decât ceea ce auzim” Modelele pe care copiii le primesc de acasă sunt esenţiale în alegerile lor viitoare. Astfel, deşi un părinte fumător nu şi-ar dori acelaşi obicei pentru copilul său şi are discuţii cu el în acest sens, psihologul Florentina Lica aminteşte că, din păcate, puterea exemplului este cea care primează:

Interdicţia pe viaţă la fumat: dură, dar eficientă. S-ar potrivi şi în România? Aşa cum arată studiile, adolescenţii din România au acces facil la ţigări şi la alte produse din tutun, deşi legislaţia interzice acest lucru. În acest fel, o bună parte dintre ei devin fumători poate cu mult înainte să poată conştientiza riscurile obiceiului. În aceste condiţii, medicul pneumolog Magda Ciobanu de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” din Bucureşti consideră că proiectul de lege din Noua Zeelandă este o idee bună.

„De ce ar fi rea o măsură prin care te asiguri că adolescenţii nu vor mai începe să fumeze? Să nu uităm că oamenii nu se nasc fumători – deci, adolescentul nu trebuie să renunţe la fumat; el trebuie să nu încerce ţigara, să nu încerce niciun produs care conţine nicotină. Da, s-ar potrivi chiar foarte bine în România – tocmai pentru că prevalenţa fumatului în rândul adolescenţilor a început iarăşi să crească. Faptul că azi nu se respectă interdicţia de vânzare către minori nu este un motiv pentru a spune că interdicţia de vânzare este, în general, o măsură ineficientă. De fapt, ea este implementată insuficient. Prin urmare, dacă ne interesează soarta copiilor noştri, trebuie să ne gândim cum să facem pentru ca măsura să fie implementată şi cum să facem ca eficienţa ei să crească – pe termen mediu şi lung, nu doar «acum, într-o săptămână»”, ca urmare a unor controale ale ANPC, filmate si transmise la TV şi pe YouTube. Unul din răspunsuri este tocmai interdicţia de vânzare pentru totdeauna, începând cu o anume generaţie, plus măsuri care să asigure aplicarea ei. Iar aceste măsuri nu sunt chiar atât de greu de adoptat şi de aplicat… trebuie doar voinţă politică pentru a adopta anumite reglementări.” Cum stau tinerii români cu fumatul Conform Sondajului Global privind Tutunul în rândul adulţilor (GATS) 2018, 5,6 milioane de români fumează tutun în mod curent, procentul lor ajungând la 30,2% din populaţie. O treime din fumătorii români (33,5%) erau adulţi tineri, din grupa de vârstă 15-24 de ani. Datele sunt raportate pentru elevii cu vârste cuprinse între 13 şi 15 ani. 14,6% dintre elevi foloseau, la momentul studiului, orice produs din tutun; 8,6% dintre elevi fumau ţigări, iar restul foloseau produse cu tutun încălzit sau ţigări electronice; 78,4% dintre aceşti fumători nu au fost împiedicaţi să cumpere ţigări din cauza vârstei lor, deşi conform legislaţiei, comercializarea de produse din tutun către minori este interzisă; 28% dintre cei care au fumat vreodată ţigări au încercat pentru prima dată o ţigară la mai puţin de 10 ani. În 2020, peste 43% dintre tinerii fumători din mediul rural au spus că au avut primul contact cu produsele din tutun în jurul vârstei de 13-14 ani, conform unui raport World Vision Romania. Fumatul – cauză primară de deces, boală şi sărăcie Consumul de tutun este recunoscut ca fiind cauza de deces cu cele mai multe şanse de a fi prevenită la nivel mondial. Acesta reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii publice cu care s-a confruntat lumea, omorând peste 8 milioane de persoane pe an, conform studiului GATS 2018. Mai mult de 7 milioane din decese sunt rezultatul direct al consumului de tutun, în timp ce aproximativ 1,2 milioane sunt rezultatul fumatului pasiv. Tutunul este singurul produs consumat legal care poate ucide până la jumătate din cei care îl folosesc ca atare. Costul total al fumatului (cheltuielile de sănătate şi pierderile de productivitate) este de peste 1.400 miliarde de dolari, reprezentând echivalentul a 1,8% din produsul intern brut (PIB) anual al lumii. Aproape 40% din aceste costuri apar în ţările în curs de dezvoltare.