Buna Vestire 2021. Tradiţii şi superstiţii. Ce să faci în această zi ca să-ţi meargă bine tot anul

Anual, pe 25 martie, creştinii sărbătoresc Buna Vestire sau Blagoveştenia. Este ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a adus Sfintei Fecioare vestea că va da naştere Mântuitorului Iisus Hristos.

Buna Vestire 2021. Specifice acestei zile sunt o serie de tradiţii şi superstiţii transmise de-a lungul multor generaţii şi care, dacă sunt respectate, aduc binecuvântare în familii, spor, noroc şi sănătate.

Buna Vestire 2021. Cântatul cucului îţi spune când te vei căsători sau câţi ani mai ai de trăit

Poate cea mai cunoscută superstiţie legată de această mare sărbătoare este cea referitoare la cuc. De altfel, sărbătoarea Bunei Vestiri este cunoscută în popor şi ca Ziua Cucului.

În acest sens, o mărturie a unui țăran român consemnată de Simion Florea Marian, în lucrarea „Sărbătorile la români„, specifică: „Blagoveştenia o așteaptă oamenii cu mare bucurie ca să audă cucul cântând. Cucul cam pe la Bună Vestire până la San Petru avea multe misiuni de îndeplinit; el trebuia să ne spună viitorul sau să ne aducă știri despre iubiții și iubitele noastre„, scrie crestinortodox.ro.

În trecut, oamenii de la sate așteptau să audă cucul cântând însă era nevoie să îndeplinească trei condiții: să aibă banii la ei, să nu fie flămâzi și să nu fie supărați.

Când îl auzeau pentru prima oară cântând, atunci îl întrebau:

„Cucule, Puiucule!

Câți ani îmi vei dărui

Până ce eu voi muri?”

Flăcăii și fetele tinere adăugau:

„Cucule, Voinicule!

Câți ani îmi vei da Pân m-oi însura (mărita)?”

Apoi, fiecare cântat al cucului se număra ca însemnând un an.

Se crede că această pasăre cânta începând cu Buna Vestire până la Sânziene sau Sân Petru, când se îneca cu orz și nu mai putea cânta, prefăcându-se în uliu și petrecând astfel până la Bună Vestire viitoare.

Se mai credea că așa cum este timpul de Bună Vestire așa va fi de Paști.

Buna Vestire 2021. Ce să faci de Buna Vestire ca să-ţi meargă bine

Bună Vestire se ține cu cea mai mare sfințenie mai ales de către femei, pentru că mare bucurie a avut Fecioara Maria atunci când i s-a vestit că va da naştere Fiului lui Dumnezeu.

Unele femei din Bucovina fac în dimineață acestei zile foc în ograda înaintea ușii și pun alături pâine, sare și apă pentru îngeri. Pâinea și sarea o dau mai apoi de pomană.

În Transilvania, fiecare familie pregătea în seară de dinaintea Bunei Vestiri clopoței, chibrituri și tămâie. În zori de zi, membrul familiei care se trezea primul lua o oală cu jar pe care punea tămâie, ieșea afară şi înconjura de trei ori clădirile și afuma vitele. În timpul acesta făcea zgomot cu clopoţeii legați la picior. Apoi mergea la pomi și, făcând sub ei focuri slabe, voiau să vadă care va da semne de rodire. Pe pomul ce i se părea că nu va rodi îl atingea de trei ori cu tăișul toporului, zicând: „Dacă nu rodeşti, te tai!”

Simion Florea Marian amintește faptul că, potrivit acestei credințe, „focul din oală atrage căldura verii, tămâia alungă și depărtează șerpii de pe lângă casă, iar focul de sub pomi dezmorțește și readuce în fire organele nutritive deja pierdute„, mai arată sursa citată.

O altă credință foarte răspândită spune că, dacă în această zi ouă vreo găină, gâscă sau raţă, atunci „ouăle nu sunt bune de pus sub cloșcă, pentru că nu ies pui cumsecade dintr-însele”.

Tot în această zi se scot afară stupii care nu s-au scos în ziua de Alexii, și se scot afară vitele de prin grajduri și se lasă la soare, ca să fie sănătoase tot anul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *