Noutati

Dacă ai acest simptom, ar putea fi vorba despre cea mai recentă variantă COVID-19

de 6 min citire

Varianta XFG, cunoscută și sub numele de „Stratus”, continuă să circule la nivel mondial. Deși simptomele seamănă cu cele ale unei răceli sau ale gripei, medicii atrag atenția asupra unei manifestări care a fost frecvent asociată cu această tulpină: durerea intensă în gât. Testarea rămâne însă singura modalitate sigură de a confirma infecția.

Varianta XFG, dominantă la nivel mondial în 2026

Varianta COVID-19 XFG, numită uneori „Stratus”, a apărut pentru prima dată în 2025 și continuă să circule. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aceasta era cea mai răspândită variantă la nivel global la sfârșitul lunii august 2026.

Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a selectat, de asemenea, tulpina XFG ca țintă pentru vaccinurile anti-COVID actualizate pentru sezonul 2026-2027.

„Această variantă, la fel ca cele anterioare, este puțin mai contagioasă decât tulpinile precedente”, explică Linda Yancey, medic specialist în boli infecțioase la Memorial Hermann Katy Hospital din Texas.

Conform OMS, XFG este o variantă recombinantă, adică un hibrid rezultat din două tulpini Omicron existente, LF.7 și LP.8.1.2. Aceasta conține material genetic provenit de la ambele variante, ceea ce ar putea favoriza răspândirea infecției.

Până în prezent, OMS nu a identificat dovezi că XFG ar provoca forme mai grave de boală decât celelalte variante COVID-19.

Durerea puternică în gât, simptom asociat cu varianta Stratus

Cele mai multe persoane infectate prezintă simptome cunoscute, precum tusea și congestia nazală. Totuși, una dintre manifestările despre care s-a vorbit în legătură cu varianta XFG este durerea intensă în gât, descrisă de unii pacienți ca o senzație de „gât tăiat de lame de ras”.

Disconfortul poate fi însoțit de usturime puternică și durere la înghițire. Specialiștii avertizează însă că nu există suficiente dovezi pentru a considera această manifestare un simptom specific variantei XFG.

Frederic Bertley, imunolog și director al Center of Science and Industry, spune că a analizat relatările despre această manifestare, dar recomandă prudență. Niciun simptom izolat nu poate confirma infectarea cu COVID-19 și nici nu poate indica varianta responsabilă.

Cercetarea virusului este încă relativ recentă, comparativ cu studiile dedicate altor boli infecțioase. Oamenii de știință au la dispoziție aproximativ șase ani de observații asupra COVID-19 la oameni, astfel că unele tipare de simptome au nevoie de timp pentru a fi confirmate.

Care sunt cele mai frecvente simptome COVID în 2026

Simptomele infecției cu varianta XFG seamănă în continuare cu cele întâlnite în cazul altor tulpini de coronavirus. Printre manifestările raportate se numără febra, frisoanele, durerile musculare, oboseala și simptomele asemănătoare gripei.

Pot apărea, de asemenea, congestie nazală, secreții nazale, dureri de cap, dificultăți de respirație și pierderea recentă a gustului sau mirosului. Durerea în gât, uneori foarte intensă, este o altă manifestare întâlnită la persoanele infectate.

Medicii subliniază că simptomele nu sunt specifice unei singure variante. O durere puternică în gât nu înseamnă automat că o persoană are XFG, iar aceeași manifestare poate apărea și în alte infecții respiratorii.

Un studiu publicat în 2026 în revista Public Health a ajuns la o concluzie similară: durerea în gât nu indică în mod specific infectarea cu XFG, iar această variantă nu pare să provoace forme mai severe de boală.

De ce este important să faci un test COVID

Pentru că simptomele se suprapun cu cele ale răcelii, gripei și alergiilor, diferențierea doar pe baza manifestărilor este dificilă. Testarea rămâne cea mai bună metodă de a confirma dacă este vorba despre COVID-19.

Frederic Bertley recomandă efectuarea unui test atunci când există suspiciunea unei infecții. Confirmarea diagnosticului contează atât pentru măsurile de protecție luate pentru a evita transmiterea virusului, cât și pentru stabilirea unui eventual tratament.

Un alt motiv este riscul de COVID de lungă durată. Deși majoritatea persoanelor se recuperează după episodul acut, unele pot dezvolta simptome care persistă luni sau chiar ani.

„Poți trece peste infecția COVID, dar efectele ei pot continua mult timp”, avertizează specialistul.

Cum se tratează COVID-19 în 2026

Pentru persoanele sănătoase care dezvoltă forme ușoare, tratamentul se bazează în general pe odihnă, hidratare și medicamente pentru ameliorarea simptomelor, recomandate în funcție de situație.

În anumite cazuri pot fi utilizate și medicamente antivirale. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) recomandă persoanelor cu forme ușoare sau moderate, dar cu risc crescut de complicații, să discute cu un medic despre posibilitatea unui astfel de tratament, chiar dacă simptomele nu sunt severe.

Categoria persoanelor cu risc crescut include adulții în vârstă, persoanele nevaccinate și pacienții cu boli cronice.

Tratamentul antiviral trebuie început cât mai devreme, de regulă în primele cinci până la șapte zile de la apariția simptomelor.

FDA a aprobat și medicamente preventive destinate persoanelor cu imunitate moderat sau sever compromisă, ca măsură suplimentară de protecție. Acestea nu înlocuiesc însă vaccinarea, iar antiviralele nu trebuie confundate cu medicamentele preventive.

Cum te poți proteja în sezonul rece

Medicii recomandă vaccinarea antigripală și administrarea vaccinului COVID actualizat pentru sezonul 2026-2027. În Statele Unite, CDC recomandă vaccinul COVID actualizat adulților cu vârsta de cel puțin 18 ani și vaccinarea antigripală persoanelor începând de la șase luni.

Purtarea măștii în spațiile interioare aglomerate poate reduce riscul de expunere la virusurile care circulă în sezonul răcelilor și gripei.

Pentru copii, recomandările privind vaccinarea diferă în funcție de vârstă și de riscul individual. Asociația Americană de Pediatrie (AAP) recomandă, pentru sezonul 2026-2027, vaccinarea copiilor cu vârste între șase și 23 de luni. Pentru cei cu vârste între doi și 18 ani, recomandarea vizează copiii cu risc crescut de forme severe, precum și situațiile în care părinții optează pentru vaccinare.

Linda Yancey recomandă consultarea surselor medicale oficiale, precum Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor și Academia Americană de Pediatrie, pentru informații actualizate despre vaccinarea copiilor și a femeilor însărcinate.

„În general, majoritatea copiilor și adulților ar trebui să primească vaccinul COVID. Femeile însărcinate, în special, ar trebui să se vaccineze pentru a se proteja atât pe ele, cât și pe bebeluși”, afirmă medicul.

COVID-19 devine tot mai sezonier, dar riscurile nu au dispărut

Organizația Mondială a Sănătății arată că virusul nu a dezvoltat încă un tipar sezonier clar la nivel mondial. În Statele Unite, medicii observă însă o evoluție către un comportament mai previzibil, asemănător altor coronavirusuri care circulă în mod obișnuit.

„COVID-19 continuă să evolueze către o boală endemică și sezonieră, la fel ca alte coronavirusuri”, explică Linda Yancey.

Chiar dacă virusul nu mai reprezintă urgența sanitară globală din primii ani ai pandemiei, acesta poate provoca în continuare probleme serioase persoanelor vulnerabile, în special vârstnicilor și celor cu sistem imunitar slăbit.

Efectele pe termen lung ale infecției nu sunt pe deplin înțelese. Medicii recomandă menținerea vaccinării la zi și testarea atunci când apar simptome sugestive.

Vaccinarea rămâne una dintre principalele măsuri de protecție împotriva formelor severe de COVID-19. Potrivit CDC, aceasta poate contribui și la reducerea riscului de COVID de lungă durată.

Citește și