Noutati

De ce este periculos dacă ți se înroșește fața după ce consumi alcool

de 4 min citire

Multe persoane se confruntă cu înroșirea feței după ce consumă câteva băuturi alcoolice, însă specialiștii atrag atenția că acest fenomen nu este întotdeauna inofensiv. Deși alcoolul este consumat adesea pentru efectele sale asupra stării emoționale, deoarece poate induce o senzație de euforie și relaxare și poate diminua temporar stresul și anxietatea, înroșirea feței poate fi un semnal de avertizare pentru sănătate.

Medicii recomandă să nu se depășească 14 unități de alcool pe săptămână, echivalentul a aproximativ șapte beri sau al unei sticle și jumătate de vin, potrivit estimărilor prezentate în articolul citat. Însă dacă fața se înroșește după o cantitate mult mai mică de alcool, reacția poate indica o afecțiune cunoscută drept sindromul de înroșire provocată de alcool, avertizează medicul Karan Rajan.

Potrivit acestuia, aproximativ 8% din populația lumii prezintă o mutație genetică asociată cu această reacție, majoritatea persoanelor afectate având origini est-asiatice.

Ce este reacția de înroșire provocată de alcool?

„Dacă te înroșești atunci când bei alcool, ar putea fi vorba despre un defect genetic cunoscut drept sindromul de înroșire provocată de alcool, care reprezintă un semnal de avertizare pentru sănătatea ta”, explică medicul Karan Rajan.

Afecțiunea apare din cauza deficitului enzimei aldehid-dehidrogenază 2 (ALDH2), necesară pentru metabolizarea corectă a alcoolului în organism.

Atunci când o persoană consumă alcool, organismul îl transformă în acetaldehidă, o substanță toxică mai puternică decât alcoolul în sine. În mod normal, acetaldehida este descompusă ulterior în acetat, un compus mult mai puțin nociv. La persoanele care prezintă mutația genetică, acest proces nu se desfășoară eficient, iar acetaldehida se poate acumula în sânge.

Această acumulare poate provoca înroșirea pielii, accelerarea ritmului cardiac și senzația de căldură. În același timp, expunerea la acetaldehidă este asociată cu un risc crescut de cancer.

Medicul avertizează că, în cazul persoanelor care prezintă această mutație, chiar și un consum considerat moderat poate avea consecințe importante. Potrivit afirmațiilor sale, consumul a patru unități de alcool pe săptămână ar putea fi asociat cu un risc de cancer esofagian de 40 până la 80 de ori mai mare decât în cazul persoanelor fără această mutație.

Care sunt simptomele intoleranței la alcool?

Intoleranța la alcool este o tulburare metabolică ereditară care afectează modul în care organismul procesează alcoolul. Potrivit Cleveland Clinic, printre cele mai frecvente manifestări se numără înroșirea și senzația de căldură la nivelul feței, gâtului și pieptului, apărute la scurt timp după consumul de alcool.

Alte simptome pot include greață, vărsături, accelerarea sau neregularitatea ritmului cardiac și scăderea tensiunii arteriale.

Unele persoane pot prezenta și dureri de cap pulsatile, oboseală, congestie nazală sau diaree. De asemenea, simptomele pot fi mai accentuate la persoanele care suferă de astm.

Înroșirea feței după consumul de alcool nu înseamnă automat că o persoană are mutația ALDH2. Totuși, dacă reacția se repetă, este indicată evaluarea medicală, mai ales atunci când este însoțită de palpitații, greață sau alte manifestări neobișnuite.

Legătura dintre acetaldehidă și riscul de cancer

Cercetătorii japonezi investighează metode prin care riscul asociat metabolizării alcoolului ar putea fi evaluat mai ușor.

Shinya Ohashi, profesor asociat la Spitalul Universitar din Kyoto, și colegul său M. Muto consideră că măsurarea nivelului de acetaldehidă ar putea reprezenta o modalitate mai directă de evaluare a acestui risc.

Echipa de cercetare a dezvoltat un dispozitiv care măsoară concentrația de acetaldehidă din aerul expirat.

„Testul le permite oamenilor să își evalueze propriul metabolism al alcoolului, lucru care înainte era imposibil”, a declarat Muto. Potrivit acestuia, posibilitatea de a vizualiza riscul ar putea contribui la schimbarea comportamentului și la luarea unor decizii mai informate în privința consumului de alcool.

La rândul său, Akira Yokoyama, lector universitar în medicină la Universitatea din Kyoto, studiază legătura dintre consumul de alcool și cancer și subliniază importanța depistării timpurii.

Potrivit datelor citate de cercetători, aproximativ 80% dintre cazurile de cancer esofagian la nivel mondial sunt înregistrate în Asia. Numărul cazurilor în rândul populației asiatice ar putea crește cu 63% până în 2040, pe fondul creșterii consumului de alcool și al îmbătrânirii populației.

Ce trebuie să reții dacă ți se înroșește fața după ce bei alcool

Înroșirea feței după consumul de alcool poate fi mai mult decât o reacție trecătoare. La unele persoane, aceasta este asociată cu o modificare genetică ce împiedică organismul să descompună eficient acetaldehida, o substanță toxică implicată în creșterea riscului de cancer.

Dacă observi frecvent această reacție, este important să nu o ignori și să discuți cu un medic. În cazul persoanelor cu intoleranță la alcool asociată deficitului de ALDH2, evitarea consumului de alcool este cea mai sigură modalitate de a preveni expunerea suplimentară la acetaldehidă.

Citește și