Învăţăturile lui Arsenie Boca: Ce se întâmplă cu sufletul după moarte şi cum arată Raiul
Părintele Arsenie Boca, unul dintre cei mai iubiţi duhovnici ai românilor, a lăsat o serie de învățături care fac referire la ceea se se petrece cu sufletul după moarte.
Învățăturile lui Arsenie Boca. În perioada în care se afla la Mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş, iubitul părinte le dezvăuia credincioşilor ce se întâmplă cu sufletul după moarte şi cum arată Raiul cu adevărat.
Învăţăturile lui Arsenie Boca: „Raiul există, la ca și iadul”
Cel mai iubit duhovnic le spunea credincioşilor că pentru a putea ajunge în Rai, sufletele noastre trebuie să treacă mai întâi prin vămile văzduhului.
„Trebuie trecute vămile, rușinând încă de aici, de pe pământ, pe vameșii văzduhului, că la mutarea noastră dincolo, cunoscând ei focul dumnezeiesc ce a ars lucrurile lor din noi, să nu ne poată opri cu vreo datorie neplătită din vremea de acum, vreme rânduită încercărilor.
Și nu le trebuie potrivnicilor pustiire mai mare în lucrăturile lor decât răbdarea cu dragoste a necazurilor, căci ea arde datoriile noastre și toată strădania lor”, scria părintele în anii 1940 în lucrarea „Cărarea Împărăției”, potrivit shtiu.ro.
De asemenea, Arsenie Boca spunea că „desfacerea sufletului de trup se face în vreme de trei zile pământești, începând de la momentul pe care-l numim moarte”.
Părintele mai explica faptul că, sufletele trec în lumea asemenea lor, fie cu îngerii buni, fie cu cei căzuți. Asta însă depinde de faptele fiecărui om.
„Împărăția lui Dumnezeu e o împărăție spirituală, lăuntrică, în însăși structura spirituală a Creștinismului.
Despre ea nu se poate spune: iată-o aici sau acolo, acum, odată sau cândva.
Împărăția lui Dumnezeu nu e sub categoriile cunoașterii, în categoriile naturii sau lumii”, mai spunea părintele în lucrarea menţionată mai sus.
Cunoscutul duhovnic mai scria că sufletul este de un înger să vadă Raiul și fericirea celor drepți, dar și răsplata pentru faptele bune pe care le-au făcut în viață.
Pe de altă parte, potrivit fostului monah, „vrăjmașii lui Dumnezeu, ateii, care se înnebunesc zicând cu ură că nu este Dumnezeu, nu mai trec prin vămi.
Sufletul acestora îl trag din trup o droaie de diavoli și osânditul suflet n-are nici măcar mângâierea să vadă fața îngerului păzitor”.
