Ce este bine să mănânci de Sfânta Parascheva pentru belșug tot restul anului
De Sfânta Cuvioasă Parascheva, sărbătorită pe 14 octombrie, tradiția populară spune că pe masă nu trebuie să lipsească pâinea sau colacii, mierea, nucile, merele și strugurii, alimente asociate cu belșugul și cu sănătatea pentru tot restul anului. Pentru că anul acesta sărbătoarea cade miercuri, zi de post în calendarul ortodox, credincioșii care țin postul pot alege mâncăruri de post, iar o parte din ele este bine să fie împărțită celor nevoiași.
Sfânta Parascheva, ale cărei moaște se află la Catedrala Mitropolitană din Iași, este considerată ocrotitoarea Moldovei și una dintre cele mai iubite sfinte din România. În popor este cunoscută și sub numele de Sfânta Vineri, iar mulți credincioși o roagă pentru sănătate, liniște în familie și ajutor în necazuri. Sărbătoarea vine în plin sezon al recoltei, motiv pentru care multe obiceiuri sunt legate de mâncare, de mulțumire pentru roadele anului și de grija față de cei săraci, după exemplul sfintei, care și-a împărțit averea celor nevoiași.
Ce să pui pe masă de Sfânta Parascheva
Pâinea și colacii sunt alimentele cele mai importante ale zilei. Gospodinele obișnuiau să frământe colaci, pe care îi duceau la biserică pentru a fi sfințiți, apoi îi împărțeau în familie și vecinilor. Se spune că o casă în care se împarte pâine în această zi nu va duce lipsă de hrană până la anul.
Mierea este asociată cu dulceața vieții și cu buna înțelegere în familie. Tradiția spune că o linguriță de miere gustată dimineața, în ziua sărbătorii, aduce zile mai ușoare și mai bune. Mierea poate fi folosită și în colaci sau în prăjiturile de post.
Nucile sunt simbolul belșugului și al protecției, iar merele și strugurii, fructele de sezon, nu ar trebui să lipsească de pe masă. Merele sunt asociate cu sănătatea, iar strugurii cu bogăția și cu rodul muncii, motiv pentru care sunt adesea dăruite și celor nevoiași.
Ce mănânci dacă ții post
Pentru că pe 14 octombrie 2026 sărbătoarea cade într-o zi de miercuri, zi de post, credincioșii care respectă rânduiala Bisericii pot pregăti preparate de post: fasole bătută, sarmale cu orez și ciuperci, ciorbă de legume, plăcintă cu mere sau cu dovleac fără ingrediente de origine animală, alături de colaci, miere și fructe. Cei care vor să afle dacă în această zi există dezlegare la pește pot verifica în calendarul ortodox al anului sau pot întreba preotul de la parohie.
Masa de sărbătoare nu trebuie să fie îmbelșugată pentru a fi binecuvântată. Tradiția pune accent mai degrabă pe recunoștință, pe împărțirea mâncării cu ceilalți și pe liniștea din familie decât pe bogăția preparatelor.
Obiceiuri și superstiții de Sfânta Parascheva
Unul dintre cele mai importante obiceiuri ale zilei este pomana. Credincioșii împart pâine, colaci, fructe sau mâncare gătită vecinilor, bătrânilor singuri și oamenilor nevoiași, pentru sufletele celor dragi trecuți la cele veșnice și pentru belșug în propria casă.
În tradiția populară, femeile nu spală, nu cos și nu fac treburi grele în gospodărie în această zi, pentru că Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea lor. Se spune și că nu este bine să refuzi pe cineva care îți cere ajutorul, iar certurile din familie ar aduce necazuri în lunile următoare.
Mulți credincioși merg la biserică, aprind lumânări și se roagă sfintei pentru sănătate și pentru cei aflați în suferință. Cei care nu pot ajunge la Iași, la moaștele sfintei, se pot ruga acasă sau în biserica din parohie, iar preoții amintesc că rugăciunea făcută cu credință este primită oriunde ar fi rostită.
Dincolo de superstiții, ceea ce leagă toate aceste obiceiuri este ideea de generozitate. O masă simplă, cu alimente de sezon, servită în familie și împărțită cu cei care au nevoie, rămâne cel mai fidel mod de a cinsti memoria Sfintei Parascheva.
