Trei probleme de somn care pot anunța DEMENȚA cu ani înainte de primele pierderi de memorie. Avertismentul neurologilor

Problemele de somn sunt adesea puse pe seama stresului, a oboselii sau a înaintării în vârstă. Totuși, neurologii atrag atenția că anumite schimbări ale comportamentului nocturn ar putea reprezenta semnale timpurii ale unor afecțiuni neurodegenerative, inclusiv demența.

Trei tulburări aparent obișnuite, pe care multe persoane tind să le ignore, ar putea oferi indicii importante despre sănătatea creierului.

Trei tulburări de somn care pot anunța apariția demenței

Potrivit Daily Mail, insomnia, manifestările neobișnuite în timpul viselor și plimbările nocturne fără un scop aparent se numără printre problemele care merită investigate.

Relația dintre somn și sănătatea creierului este una complexă. Pe de o parte, somnul insuficient sau de proastă calitate poate afecta funcțiile cerebrale. Pe de altă parte, modificările produse de bolile neurodegenerative pot perturba mecanismele care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe.

1. Insomnia și dificultățile persistente de a dormi

Dificultatea de a adormi, trezirile repetate în timpul nopții sau imposibilitatea de a menține un somn odihnitor sunt probleme frecvente, în special odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, insomnia persistentă poate avea legături și cu sănătatea neurologică. Cercetările arată că modificările ritmului somn-veghe pot apărea cu mult înaintea manifestărilor evidente ale demenței.

Unul dintre mecanismele studiate este sistemul glimfatic, o rețea de eliminare a produșilor reziduali din creier, care devine deosebit de activă în timpul somnului. Printre substanțele eliminate se numără și proteine asociate bolii Alzheimer, precum beta-amiloidul.

Somnul insuficient sau fragmentat ar putea afecta eficiența acestor procese, iar acumularea anumitor proteine în creier este investigată în legătură cu dezvoltarea bolilor neurodegenerative.

Este important de precizat că insomnia nu înseamnă automat demență. Stresul, anxietatea, anumite medicamente și numeroase afecțiuni medicale pot provoca aceleași probleme.

2. Manifestările neobișnuite în timpul viselor

Un alt semnal asupra căruia neurologii atrag atenția este comportamentul neobișnuit în timpul somnului REM, etapa în care apar cele mai multe vise. În mod normal, în această fază a somnului, musculatura corpului este temporar inhibată, astfel încât persoana să nu reproducă fizic ceea ce visează.

În cazul tulburării de comportament în somnul REM, acest mecanism nu mai funcționează corespunzător. Persoana poate începe să își pună visele în practică prin mișcări, gesturi sau vocalizări. Astfel, cineva poate striga, lovi, gesticula violent sau chiar să sară din pat în timp ce visează că se află într-o situație periculoasă. Uneori, partenerul de viață este primul care observă aceste manifestări.

Neurologul Jeremy M. Liff, de la NYU Langone Health, atrage atenția că această tulburare poate reprezenta un indicator important al dezvoltării unei boli neurodegenerative.

Legătura este deosebit de relevantă în cazul afecțiunilor asociate acumulării anormale de alfa-sinucleină, precum boala Parkinson și demența cu corpi Lewy. În anumite situații, tulburarea de comportament în somnul REM poate apărea cu ani înaintea simptomelor motorii sau cognitive.

3. Plimbările nocturne și dezorientarea în timpul nopții

Al treilea comportament care merită atenție este reprezentat de plimbările nocturne fără un scop aparent. O persoană se poate ridica din pat în timpul nopții, poate începe să meargă prin casă, să deschidă uși sau să caute anumite lucruri, fără să fie pe deplin conștientă de ceea ce face.

Astfel de episoade pot fi asociate cu modificări ale ritmului circadian, adică ale ceasului biologic care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe.

La persoanele cu demență, aceste schimbări pot fi însoțite de confuzie, agitație și dezorientare, inclusiv în timpul nopții. Uneori, persoana poate avea dificultăți în a recunoaște locul în care se află sau poate încerca să plece din locuință.

Plimbările nocturne nu reprezintă însă un semn specific al demenței. Ele pot avea și alte explicații, motiv pentru care este importantă identificarea cauzei.

De ce sunt importante schimbările apărute în timpul somnului

Neurologii consideră că somnul oferă indicii importante despre sănătatea creierului, iar unele modificări pot preceda cu mult apariția problemelor de memorie și de concentrare.

Un document de consens canadian publicat în revista Alzheimer’s & Dementia: Translational Research & Clinical Interventions recomandă evaluarea atentă a istoricului de somn în identificarea persoanelor care ar putea prezenta un risc crescut de declin cognitiv sau demență.

Printre aspectele care trebuie urmărite se numără insomnia, somnolența excesivă în timpul zilei, modificările duratei somnului și tulburarea de comportament în somnul REM.

Specialiștii subliniază că nu trebuie ignorate schimbările persistente sau neobișnuite, mai ales atunci când sunt însoțite de dificultăți de memorie, dezorientare, probleme de concentrare ori modificări de comportament.

Persoanele care observă astfel de manifestări ar trebui să discute cu un medic, care poate recomanda investigații neurologice sau o evaluare într-un laborator de somnologie.

Important de reținut

Cele trei probleme de somn nu reprezintă un diagnostic de demență și nu înseamnă că persoanele care se confruntă cu ele vor dezvolta inevitabil această boală. Ele sunt posibile indicii care trebuie interpretate în contextul stării generale de sănătate.

Identificarea timpurie a unor tulburări neurologice poate contribui însă la stabilirea diagnosticului și la inițierea măsurilor de îngrijire adecvate.

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.